ADHD și QEEG

ADHD și QEEG

ADHD este o tulburare care apare în principal în copilărie și se referă la o afecțiune caracterizată prin lipsă de concentrare, hiperactivitate și impulsivitate cauzate de un deficit persistent de atenție. Conform diagnosticului DSM-IV, ADHD este împărțit în tipul cu deficit de atenție, tipul hiperactiv și tipul combinat (deficit de atenție + hiperactivitate), însă se aplică același tratament de intervenție.

Se știe că ADHD este legat de deficiența unor neurotransmițători precum dopamina, serotonina, norepinefrina etc. Aceste dezechilibre au efecte diferite asupra activității funcționale a creierului și se reflectă în modificări ale EEG-ului.

Conform studiilor anterioare cu QEEG, ADHD este clasificat în patru tipare.

Primul tipar: unde alfa excesive în lobul frontal + frecvența alfa este tipică unei persoane normale
Al doilea tipar: unde alfa excesive în lobul frontal + frecvența alfa încetinește
Al treilea tipar: unde theta excesive în lobul frontal, care sunt mai lente decât undele alfa
Al patrulea tipar: unde beta 3 excesive

Acest lucru poate fi interpretat ca fiind observat din cauza unui dezechilibru al neurotransmițătorilor.
Măsurarea QEEG în prealabil pentru ADHD poate crește rata de succes a tratamentului, prin determinarea tiparului prezent în QEEG și prescrierea unor medicamente individualizate cu un mecanism corespunzător tiparului respectiv.


REVIZUIRE DE CAZ

Informații despre participant
– Vârstă: 12 ani / Băiat / Diagnosticat cu ADHD
– În timp ce ascultă profesorul, dacă apare un zgomot diferit, își mută imediat privirea în acea direcție.
Are dificultăți în a se concentra asupra unui singur lucru, astfel că, în timpul testului, nu a reușit să citească întrebarea până la capăt și a greșit la rezolvarea problemei.

| Puterea benzilor – Hartă topografică

Comparativ cu persoanele sănătoase, în lobul frontal s-a observat o creștere a undelor theta și o creștere generală a undelor alfa lente.

Comparativ cu persoanele sănătoase, în spectrul de putere și componente, undele lente (theta, alfa) sunt frecvent observate în lobul frontal.

 

| 3D VIEW

Comparativ cu persoanele sănătoase, s-a observat o creștere a undelor theta și a conectivității în lobul frontal.